Iar am condus azi. Cum căutam neliniștit la radio canalul cu știrile despre oamenii de știință britanici în raport cu alergia, printre frînturi de reclame imbecile aud o voce care îmi stîrnește nostalgie în suflet:
Sînt Margareta Pîslaru și ascult muzică românească.
Na bine atunci – îmi / îi spun – dacă ești Margareta Pîslaru și faci tu asta, hai să stau cu tine pe postul ăsta vreo cinci minute pînă ajung la semafor, să nu fii chiar singura care ascultă muzică (ușoară) românească săptămîna asta.
Nu-și termină bine fraza zîna cu voce obosită și aluniță a muzicii (ușoare) românești din anii ‘70 că încep și lăutarii. Melodia era o semilamentație semiritmată pe care în mod sigur nu o auzisem la vremea ei (adică în copilărie) și cu toate astea îmi suna semianormal de familiar.
Am încercat să urmăresc textul dar părea o succesiune aleatoare de cuvinte, nu am înțeles cine cu cine și dacă se acorda, la ce timp era acțiunea dacă ar fi exista vreuna, nu se lega absolut nicio idee în versuri – oboseală crîncenă. Am renunțat rapid să încerc să găsesc firul non-narațiunii și am început să mă frămînt în legătură cu semianormala familiaritate a melodiei: de unde știu eu melodia asta? Se termină cu greu ceea ce ar fi trebuit să fie refren și mi se aprinde beculețul: doamnee – e Gloria Gaynor – I Will Survive.
Știu că e greu de înțeles cum poate să sune I Will Survive atît de aburit încît să nu-l recunoști în prima secundă dar uite că se poate. Comparativ cu I Will Survive-ul Margaretei (noastre) Pîslaru, Lasămi-toamnă-pomii-verzi-uite-ochii-mei-ți-i-dau sună a rave.
Așadar iat-o pe zînă obosind unul din cîntecele disco clasice pînă la limita necunoștinței. Bingo!
Fericit că am găsit originea bazei melodice și de apropierea lentă dar iminentă de semafor, revin la partea lirică. Versurile nu erau traduse, nu aveau nicio legătură cu originalul (nici măcar cu ele însele ca să fiu riguros în analiză) dar tălmăcirea avea o sclipire de geniu și de fapt ea m-a ajutat să îmi dau seama care e melodia originală. În versiunea românească, singura parte frumoasă era că versurile semănau auditiv în mod surprinzător și sigur intenționat cu cele din engleză. Dacă în engleză negresa disco spunea ceva de genul aiuilsăvai, pe românește traducerea aproape fidelă fonetic era decemaistai. Bravo domnule textier! Măcar tu ai reușit să faci șlagărul să semene pe ici pe colo cu originalul.
Mulțumit că am făcut o faptă bună și nu am lăsat-o singură pe Margareta preț de cîteva minute, am ajuns pînă la urmă la semafor, am făcut dreapta și mi-am văzut de viața mea.
nu mi-e mie clar cine cinta cintecul cu decemaistai
care e cîntăreața cu voce obosită și aluniță din anii 70 de muzică ușoară românească menționată în post? ajutor: cînta un cînte cu lasă-mi toamnă pomii verzi. pălărie-ntr-un picior – ghici margaretă cine-i :P
Atenție mărită Aburel:
Comparativ cu I Will Survive-ul Margaretei (noastre) Pîslaru, Lasămi-toamnă-pomii-verzi-uite-ochii-mei-ți-i-dau sună a rave.
Na cine interpretează acuma?
Multumesc. Acum nu imi mai pot scoate din minte melodia cu toamna si cu pomii verzi…
Magdareta nu credeam ca mai cinta ca uite ca nici Dan Spataru sau Benone Sinulexu nu mai cinta. Si ei ierea cam de aceeasi etate. Deci intreb din nou, cine cinta cintecu? Chiar ea?
Margareta decît zicea că ascultă muzică românească (ca să folosesc o exprimare dragă inimi me-le). Cîntecul era cîntat însă tot de ea, acum se auzea la radio DAR era înregistrat cu multe sute de ani în urmă, fix ca în Luceafăru dar în varianta acustică.
Tudor: cu multă multă plăcere din partea mea și cu tot dragul din partea Margaretei. Cred…
Penru Aburel: Dan Spătaru e mort de câţiva ani. Mai e „dat” la radio. Margareta Pâslaru apare la radio tot rar, iar la TV şi mai rar pentru că, a emigrat la începutul anilor 80 în SUA sperâd să redea vederea unei fiice pe care a născut-o oarbă. Cântă numai cântece foarte triste pe care unii tineri,cu vederi moderne, le consideră obosite.Margareta are 68 de ani, Spătaru ar fi avut 70 . Ambii au fost iubiţi de generaţia lor, atât pentru glasul lor, cât şi poate că, generaţia lor nu beneficia de informaţiile de care vă bucuraţi voi acum.Benene e bine, mersi, apare şi la tv prostindu-se la cei peste 70 de ani ai sai gesticulând şi topăid împreună cu 4-5 tineri de la o formaţie etno.
mrx:mi se pare mie sau tu afirmi că e vorba de plagiat? Ascultai si eu cântecul negresei. După urechea mea bleagă, neexersată în ale muzicii, între cele două melodii e o asemănare ca cea dintre Internaţionala şi Aşa beau oamenii buni.
Nu am vrut sa sugerez ca Lasa-mi toamna pomii verzi seamana cu I Will Survive. Cintecul pe care l-am auzit pe masina cintat de Margareta Pislaru nu era plagiat dupa I Will Survice, era chiar I Will Survive, furat asa cum se fura pe vremea comunistilor „din repertoriul international” si cu versuri lipite cu scuipat pe cutie. Titlul era parca „De ce mai stai”. Nu era niciun plagiat, era chiar acelasi cintec, doar mutilat la extrem.
OK, ce nu inteleg eu de ce daca a zis Duamna Margareta „Eu ascult muzica romaneasca” a bagat dupa aia o muzica care la origine e americaneasca. Sau daca a pus text in romaneste se considera acuma ca e romaneasca muzica asta? Eu asta nu inteleg.
Si pe mine m-a confuzat faptul ca ea spune ca asculta muzica romaneasca dar de fapt parafrazeaza muzica americana. Poate nu am fost eu atent la nuante.
Din moment ce cuvintele sînt românești, muzica nu are granițe…
Nu sînt sigur că am fost rezonabil de coerent aici…
buei, dah nimeni nu face deferenta intre faptu ca fomeia a spus ca asculta muzica romaneasca nu ca si canta…. daaaah!