săriți, ne atacă!

Atît costă spălarea imaginii murdare-murdare a lui Google în fața poporului speriat de invadarea intimității și de faptul ca hig brother știe tot: 1 miliard de dolari. Atît se pare că ar pierde Google pe an dacă ar pleca din China. Cred că banii ăștia îi scot băieții lejer din contractele cu spamerii care vînd imitații de ceasuri aproape original contrafăcute.

I-au atacat dușmanii capitalismului pe victimele de Google. Vai, săriți! Pînă acum erau în strînsă cîrdășie, acum și-au amintit de morală. Mă lași… Morala corporatistă pe care Google a adus-o pe noi culmi…

Ce cîștigă Google din scamatoria publicitară care poate costa 1 miliard pe an? Simpatia rebelilor îngrijorați pînă acum de faptul că big brother știe totul despre ei. Acum, în fața amenințării comunist-totalitare, te mai uiți la intimtate și la alte mofturi socialiste? Hai să dăm clickuri pe reclamele Google ca să arătăm că ne pasă, că luptăm pentru libertatea de expresie și drepturile omului!

Mi-e teama că scamatoria se va termina magistral: Google nu pleacă din China (decît dați afară dacă au deranjat prea tare conducerea chinezească) dar restul umanității, care împărtășește valorile democrației, pînă acum haotică, se va strînge ca un zid de monolit (sau textolit?) în jurul purtătorul de stindard al celor mai nobile și mărețe idealuri umaniste. De acum, din solidaritate, cu toții vom trimite la gmail sau vom căuta pe web cele mai intime trebușoare personale, în clar, ca să-i ajutăm pe Google ca, pe baza celor mai fine nuanțe ce ne definesc preferințele sau comportamentul de cumpărători, să țină hoardele chineze departe de frontierele lumii democrate.

Yahoo sînt și ei pe val. Yahoo care au stîrnit reacții negative cu cîțiva ani în urmă cînd dacă îmi aduc aminte bine a participat la condamnarea unui ziarist prin dezvăluirea către autoritățile nu-știu-cît-de-democrate a corespondenței nefericitului. Yahoo ăia acum susțin morala Googlistă. Mda, te pune pe gînduri…

Sper să sară pentru apărarea cauzei și Facebook, alți promotori de vază ai dreptului la discreție și intimitate, care ne spuneau recent, în aceeași cheie cu Google, că în zilele astea nu se mai poartă intimitatea. Păi atunci de ce să nu facem publice e-mailurile dizidenților chinezi? De ce ne-ar deranja că bietele autorități au aflat și ele ceea ce oricum dizidenții trendy doreau să afle întreaga lume? Cum spunea Eric Schmidt Întîiul – dacă ai ceva de ascuns probabil că ești vinovat.

Ia, hai, toată lumea batistele pe masă și unghiile la control!