cauză și efect

Medicina e un meșteșug. Biologia ființelor complexe e prea complicată pentru a fi înțeleasă în mod științific altfel decît în foarte înguste domenii. Medicina funcționează rezonabil cînd e vorba de pus un picior în ghips sau de scos un dinte. Dincolo de asta lucrurile devin vagi. Cînd nu înțelegi fenomenul folosind logica, dacă nu ești înclinat spre misticism îți rămîne atotsalvatoarea statistică. Cu statistica poți face orice îți place și încă mai mult sub rezerva că nu trebuie să garantezi niciodată nimic. Mariajul fericit dintre psihologie și statistică cred că e demonstrația finală pentru asta. Și meșteșugul medicinii se împacă bine cu statistica. Dacă instrumentul statistic uneori funcționează, apare tentația de a renunța la rațiune. Introducem într-un excel 20.000 de eșantioane, îl lăsăm pînă dimineață să vedem ce ne spune și ne culcăm liniștiți că nu trebuie să ne forțăm creierii să înțeleagă – doar e matematică, nu are cum să greșească.

Am auzit de zeci de ori de studii statistice din domeniul medical cu concluzii care m-au făcut să rîd. S-a observat statistic că iarna scade rezistența sistemului osos. Cum așa? Păi evident: iarna apar înregistrate la urgențe mai multe fracturi și un matematician isteț a detectat imediat trendul. Că iarna întîmplător apare și polei și că poleiul alunecos fiind ne mai determină să alunecăm și că accelerația gravitațională a Pămîntului e destul de puternică așa încît de la căzătură omul să-și rupă o mînă e altă treabă. Ce are poleiul cu medicina?… Se vede ușor că iarna oasele se rup mai des, trebuie găsită o enzimă / vitamină pentru asta, trebuie făcut urgent ceva! Exemple de tipul ăsta sînt nenumărate, ce-i drept nu toate atît de extrem de ridicole.

Statistica e folosită tot mai des, din păcate, și în designul software. De ce din păcate? Dacă te uiți la date statistice despre cum folosesc utilizatorii un software, poți obține o medie, poți înțelege oarecum grosier dar asta nu te poate duce la un design bun. Un design bun e o creație, nu e o medie. Cînd creezi trebuie să ai curajul să spui NU majorității – DA au spus-o atîția înaintea ta și au rezultat din asta SAP-uri, ORACLE-uri & Co. Cînd faci cum îți spune telemetria (datele adunate și sintetizate statistic despre cum obișnuiesc utilizatorii să lucreze), poți face un produs bun dar niciodată unul excelent. Să faci cum spune majoritatea nu reprezintă un risc și ca în cazul oricărei investiții, dacă nu riști nu cîștigi. Vi se pare că IOS a izvorît din medii și statistici sau din personalitate și spirit creator? Vezi spre comparație Windows Mobile vechi care pare creat prin alegeri democratice cu votul tuturor contabililor de pe la corporațiile din top 500.

Azi Windows, Office și tot mai mult software e proiectat tot mai des pe baza datelor statistice adunate de la utilizatori. Risc puțin, șanse maxime pentru un produs mediocru. În domeniul programării rațiunea e un instrument uzual de lucru, spre deosebire îndrăznesc să o zic de medicină unde instinctul, simțul, impresia au un rol important. În programare ai spune că datele statistice nu ar trebui să orbească designerul și să-l facă să uite diferența dintre cauză și efect pentru că programatorul gîndește logic și fără să vrea. Greșit. Și în designul de software statistica adoarme rațiunea. Specializarea ajută și ea. Azi designerii de interfață nu prea sînt programatori, ne-am specializat, azi ei sînt artiști deci nu pot fi acuzați de logică în exces. Cu toate astea ei sînt cei care se uită la datele statistice deci e ușor să cadă în capcană.

Azi designerii de la Internet Explorer se uită la date statistice. Așa pictează ei viitoarea Monalisă, mediind și calculînd abateri standard. Și ce au observat ei în trendurile statistice din miliardele de eșantioane? Că utilizatorii Internet Explorer folosesc tot mai puține tab-uri (pagini deschise simultan), stabilizîndu-se treptat pe la media de 3. O evoluție deosebit de interesantă pe care trebuie să o exploatăm în favoarea noastră dacă tot am detectat-o. Deci în loc să gîndim creativ cum să facem designul interfeței pentru o utilizare cît mai ușoară a mai multor pagini deschise simultan, statistica ne ajută să înțelegem că nu e nevoie de așa ceva, utilizatorii preferă puține pagini deschise, de preferință 3 – scuzați abuzul de cinism. Așadar hai să facem un Internet Explorer cu 3 tab-uri. Restul cazurilor sînt doar o nișă pentru care sigur, vom introduce în produs un API așa încît dezvoltatorii de add-on-uri să poată în viitor să creeze produse care să permită deschiderea unei pagini suplimentare, poate chiar două – dar asta după service pack 1 pentru că nu avem timp și statistica ne arată clar că 4 tab-uri sau mai mult nu reprezintă o necesitate pentru clientul nostru stăpînul nostru. Am rezolvat problema și statistica ne-a ajutat. Dacă nu era ea pierdeam timp inutil să facem un sistem bun dar nefolosit de nimeni de a deschide să zicem un număr exagerat de 8-9 pagini simultan.

Dacă încerci să înțelegi mai bine fenomenul (în moașă-sa pe gheața de mai sus), o să vezi că de fapt problema e alta. Utilizatorii Internet Explorer folosesc tot mai puține tab-uri din alte motive, nu pentru că nu au nevoie de ele. Viața grea i-a selecționat doar pe cei mai puternici. Din cauză că utilizatorii VOR și AU NEVOIE de mai multe pagini deschise simultan dar Internet Explorer nu le oferea asta și cînd le-o oferea nu era cea mai fericită alternativă, marea majoritate a celor slabi, care nu suportă suferința, s-au dus spre meleaguri mai calde. Cine a avut nevoie de multe tab-uri s-a dus la FireFox și la Chrome. Au rămas la Internet Explorer doar cei care sînt forțați de împrejurări (care ridică media spre 3 tab-uri) și cei care nu au idee că se pot deschide mai multe și chiar dacă le-ar păsa, tot nu ar avea nevoie de 3 pentru Facebook și Google. Tocmai faptul că sistemul e prost și suferința cauzată de sistem au determinat media de 3 constatată statistic, nu faptul că utilizatorii nu ar fi avut nevoie. De fapt artiștii designeri ar trebui disperați să îmbunătățească sistemul nu să amplifice problema. Statistica ne dă dar nu ne bagă și în traistă. Statistica nu te ajută să excelezi, te ajută să îngroși rîndurile mediei, de fapt a mediocrității.

Cineva le-ar face un mare serviciu celor de la Microsoft dacă le-ar șterge complet toate datele adunate în ani prin telemetrie de la clienți. Poate așa ar fi obligați din disperare într-o dimineață mohorîtă de toamnă să și creeze.

2 thoughts on “cauză și efect”

  1. Eu cred ca e bine sa vedem trendurile atita timp cit incercam sa aflam care sint cauzele lor. Cit despre doctori … mai bine sa nu ai nevoie de ei.

    1. Dacă e pe așa, în mîna unui organism destul de inteligent, orice informație în plus e de bine. Din păcate organismele nu sunt destul de inteligente decît rar și organismelor insuficient de inteligente prea multă informație le poate dăuna la prostată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *