de-a cardul online

Nu sînt genul aventuros. Din cauza asta prefer să evit plata cu card, mai ales online. Unii ar putea crede că sînt anacronic. Poate din cauză că știu deja cîte ceva despre securitate, criptare, spoofing, phishing, domain hijacking, man in the middle și mai cîteva chestiuni ezoterice mi-aș spune “postmodern” (adică mai bine suflu și în iaurt).

Uneori pînă și eu cedez de la principii și recent am vrut să dau cu cardu’ de internet pentru o plată mică. Am de obicei atît de puțin pe card încît riscurile sînt ca și inexistente și nici nu mi-e foarte teamă să fiu asociat pe veci cu o cumpărătură îndoielnică prin cine știe ce Casandre ale miliției – doar că nu-mi place ideea.

Mi-am încredințat detaliile intime ale cardului procesatorului de plăți: GECAD.

Pagina în care s-au desfășurat detaliile potențialei tranzacții era de un amatorism desăvîrșit, pe care omului simplu l-ar fi asociat imediat cu pirateria sau infracțiunea. Mie ca profesionist mi-a dat încredere: niciun hoț sau pirat nu s-ar fi coborît atîta încît să facă o pagină atît de mizerabilă. Sigur eram unde trebuia, așa o abominație putea fi gestată doar în mediul corporatist de niște “programatori de zi”, foarte bine plătiți, zero pasionați sau interesați. Hackerii își respectă meseria. Eram în siguranță.

Am introdus detaliile (iar, le introdusesem deja cînd am cumpărat dar am înțeles nevoie de separare dintre vînzător și procesatorul plății – nu că ar fi de iertat) și am dat un ultim click:

Nu am înțeles bine ce vrea de la mine, nu mai aveam butoane ca să dau click pe Cancel fără să citesc mesajul. Trebuie să recunosc privind retrospectiv că reflexul meu de a căuta o ieșire înainte de a citi era chiar îndreptățit: textul era de necitit la propriu. Cum îmi lipsea metoda de recurs rapid am decis totuși că poate e ceva interesant în… subtext. Am dat un Print Screen pentru posteritate după care am început să buchisesc.

Pentru o “frază” atît de scurtă, textul ridică remarcabil de multe întrebări unui om de meserie:

• cum a reușit să scrie Ă cu chestia aia sus. Ah, clar, nu e Ă, e ä mare cu umlaut probabil (ceva destul de rar fie vorba între noi chiar și pe aleile limbii germane).
• ce e cu f-ul ăla de după ä mare? Se tot repetă. Dacă a vrut să scrie “Vă rugăm” (ați văzut procesatorilor meseriași ce ușor a fost?), f-ul ăla ar putea fi spațiul de după ă. Sau o fi un caracter parazit care ne spune că Ă nu e chiar A (măcar Ă de-ar fi fost).
• cum au reușit să nu le iasă nici măcar numărul de litere?
• pare că fiecare literă românească e urmată de cîte un caracter aberant (asta ar explica de ce nu le-a ieșit numărul de caractere).
• poate era bine ca “fraza” să se termine cu ceva semn de punctuație dar la cum arată restul, te mai uiți?…

Am aAYteptaA&i (scuze autorilor pentru parafrazarea stîngace dar nu găsesc semnele să citez chiar corect) cîteva secunde bune, timp în care m-am asigurat că routerul e alimentat și că încă mai am conexiune la internet. Am avut destul timp cît să mă gîndesc că probabil o fi picat netul lor (poate i-a deconectat clicknetu’…) dar mi-am spus că e de bine – mai bine verifică sigur-sigur și atent, doar e vorba de bani, nu?

Așteptarea mi-a fost în cele din urmă răsplătită, nu cu efectuarea plății ci cu un mesaj că plata nu s-a putut efectua. Nu se știe din ce motive. Nu știu ce justificare ar fi putut avea (bani pe card erau, cardul era valabil și operațional). Am primit apoi și un e-mail în care mi se confirma nefinalizarea într-un text lung și fără nicio indicație, oricît de vagă, despre vreun posibil motiv.

Dacă mă uit mai bine la mesajul care mă roagă (cred) să aștept, tot ca profesionist îmi spun “doamne ajută că tranzacția nu s-a realizat!”. Dacă se realiza la fel de bine cum am fost rugat să aștept probabil era mult mai grav. Pînă la urmă programatorii care au realizat sistemul nici nu au fost așa de răi: și-au dat seama că treaba îi depășește (din moment ce mesajul i-a depășit nici nu a fost greu – să-și dea seama) și au hotărît să joace sigur. Mai bine afișezi un mesaj de eroare sigur decît să riști să iei bani greșit de pe cardul cuiva. Dacă tot nu te pricepi, e bine măcar cînd îți cunoști limitele.

Mulțumesc GECAD pentru că sper că mai am banii pe card! Pentru faptul că nu am cumpărat și le-a rămas și lor niște marfă – poate mai au nevoie – să-ți mulțumească cei care au încercat să-mi vîndă folosindu-vă serviciile.