bebeluși

Mergeam cu mașina și cum merg rar, simt nevoia să povestesc despre fapte extraordinare produse în circumstanțe extraordinare. Printre munți și dealuri semnal era slab, radioul dat încet molfăia ceva fără să deranjeze cînd deodată parcă mă scuipă cineva în ureche: premAAturi. Zic “poftim?” și dau mai tare: astăzi se împlinește un an de la tragedia din maternitatea nu-știu-care unde la secția de premAAturi – aaaaaaaaah! – au murit 6 copii…

Ah da, îmi amintesc, acum un an a fost un mare circ național cu o biată asistentă batjocorită în cel mai stalinist–mccarthyst fel de miliție și alte împuțite organe.

Pentru că din vina guvernanților care deturnează fondurile sănătății de ani și ani în mod tradițional – la maternitatea respectivă, ca în mai toate spitalele din România, nu erau destui angajați. Pentru că era singurul angajat din zonă, asistenta-acar-păun care în mod samavolnic și premeditat-criminal a plecat la toaletă, trebuia băgată în cușcă și plimbată prin piață pentru a fi scuipată în față de tot poporul cu scopul de răcorire națională.

De ce să înțeleagă prostimea că de fapt cei care ne guvernează au întreaga vină pentru tragediile care se produc zilnic în spitale, ce-i drept fără atîta fum? Mai bine să o scoatem pe biata femeie la interval și să o transformăm în Mare Vinovată Română. Așa că au arestat-o imedit și preventiv cum știu cel mai bine organele de care ziceam, au terfelit-o cum i-a învățat propaganda sovietică la școli înainte de a-i trimite reprezentați ai comunismului prin porturile Europei după care probabil și-or fi dat seama că exagerarea începe să aibă efecte contrare asupra imaginii partidului și tătăcu’ principal o fi dat telefonul (e)liberator.

Fac pariu că în ciuda execuției penibile din punct de vedere tehnic, pentru care Stalin i-ar fi trimis în Siberia pentru crasă incompetență, jumătate din români au rămas cu impresia că asistenta e criminală și organele au încercat (fără succes din cauza judecătorilor corupți) să ne scape de ea. Oricît de proastă e calitatea propagandei, dacă o repeți destul de insistent și introduci în ecuație niște ură, o să găsești destui imbecili empatici care să pună botu’.

După un an, Raed Arafat – pe care nu-l leg cu numele de nicio wikipedie fiind prea implicat și el măcar prin funcția ocupată în mascaradă – nervosul doctor de salvare se ceartă aniversar cu păsăricile-reporter speriate: are conștiința curată pentru că și-a făcut pe deplin datoria. La un an după tragedie în maternitatea cu pricina lucrează exact același număr de angajați dar Raed a făcut TOTUL: a scos posturi la concurs. Ce vină are el că nu s-a prezentat nimeni? Din funcția lui de subsecretar de stat unde riscă în perspectivă să-l depășească pe alt înalt tehnician al poporului – Mugur Isărescu – domnul Arafat vede lucrurile exact ca șeful biroului personal de la maternitate: el și-a făcut întreaga datorie organizînd concursul… Acum pacienții pot să moară liniștiți, cu sentimentul datoriei împlinite de subsecretarul lor de stat.

Am divagat destul, să revin la problemă pînă nu uit de la ce am plecat: de ce accentul ăla pe bieții copii născuți prematUr? De ce dacă e vorba de nou născuți, totul trebuie alternat, exagerat sau măcar ultra-diminutivat? De ce bebelușii nu au mame ci doar mămici, indiferent de mărimea, greutatea sau volumul acestora? Mamă e prea vulgar pentru dezechilibrul hormonal al momentului? De ce un nou născut are nevoie de 20 de litri de lapte de vacă pentru a primi destul fier? Vrem să-i facem pe toți micuții viitori Iron-man/woman? Forma nediminutivată de la babețică nici nu cred că există. “PremAAturi” în loc de “copii născuți prematur” ridică lenea lingvistică la grad de virtute profesională: doar nespecialiștii ar putea spune azi “copil născut prematur”. Ei – cei din sistem – au substantivul lor personalizat precum pixul, care prin accentul unguroidizat primește sens specific. PremAAtur azi înseamnă clar copil născut prematur. PrematUr e lipsit de candoare și se referă vulgar la orice chestie sosită înainte de vreme. Ce urît.

Dar stai, de ce mă pun io coantra cum ar spune bunica? La urma urmelor dacă specialistul/-sta nu pocea accentul eu nu aș fi auzit “știrea” și azi rămîneam iar fără înfierarea nedreptății și deci fără postare pe blog. Așadar continuați!