Ghiciți cine apare în poza asta?
Avertisment: postarea conține multe linkuri spre Youtube care cu timpul pot… muri.
Nu îmi place deloc să ascult muzică de pe Youtube pentru că are o calitate jalnică. De multe ori pentru lucruri rare e singura sursă așa că am căutat Midge Ure Dark Dark Night sperând să găsesc o versiune live. Nu am găsit în schimb mi s-a propus pe margine Midge Ure / Mike Batt – Children of the Sky. Nu am auzit de Mike Batt spre rușinea mea așa că am deschis linkul. Am descoperit că Mike Batt e un fel de Sarah Brightman artistic vorbind și un fel de Horia Moculescu în organizațiile legate de muzică din Marea Britanie. De notat că și la 65 de ani cântă live foarte bine.
În bibliografia lui Mike Batt apare un succes de top: Bright Bright Eyes cântat de Art Garfunkel. Așa am ajuns cu Youtube și Wikipedia la Art Garfunkel. Ați auzit cum sună live? L-ați auzit cum sună live la 73 de ani după ce și-a pierdut acum câțiva ani vocea pe care încă o caută? Știați că a fumat zeci de ani? Știați că bunicii lui Art Garfunkel sunt evrei originari din Iași? Știați că în iunie 2006 am trecut pe lângă un afiș cu Art Garfunkel. Practic suntem aproape rude și prieteni.
Citind biografia lui Art Garfunkel am ajuns la altă conexiune: în 1984 pe The Art Garfunkel Album apărea Sometimes When I’m Dreaming, cel mai bun cântec de pe albumul My Colouring Book al Agnethei Fältskog, fostă ABBA, cântec compus tot de Mike Batt. De la Midge Ure la Mike Batt la Art Garfunkel la Agnetha Fältskog. De la Iași la New York la Amsterdam la Stockholm. Ce mică e lumea.